România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor -

Agenția de rating Standard & Poors a confirmat ratingul de țară pentru România la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală. Astfel România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor, scrie b1tv.ro.
În viziunea agenției de rating, pachetele de măsuri fiscale asumate de Ilie Bolojan ar trebui să fie suficiente pentru a reduce deficitul fiscal la 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% din PIB în 2026.
Cu toate acestea, Standard & Poors a transmis câteva avertismente. Efectele secundare ale acestor măsuri asupra economiei ar putea fi mai mari, ceea ce ar putea, în cele din urmă, să afecteze efectul lor.
În al doilea rând, măsurile de consolidare luate de guvernul anterior au fost, până în prezent, ineficiente în reducerea deficitului în acest an.
“În cele din urmă, observăm riscuri continue legate de execuție, în special în ceea ce privește unele dintre măsurile care intră în vigoare în 2026”, transmite agenția de rating.
Standard & Poors precizează că perspectivele fiscale de după 2027 rămân incerte, mai ales că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD.
Reformele fiscale structurale planificate, inclusiv cele care vizează creșterea eficacității administrării fiscale și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, vor asigura continuarea consolidării și după 2027, dar câștigurile fiscale generate vor fi probabil modeste.
“Considerăm că țara va trebui să își sporească dependența de piețele internaționale pentru nevoile sale de finanțare. România și-a construit un istoric solid în emiterea de obligațiuni în valută în ultimii ani. În plus, sunt disponibile surse de finanțare externă sub forma componentei de împrumut din RRF și de la instituții financiare paneuropene. Peste 50% din datoria publică este denominată în valută, predominant în euro. România va continua, de asemenea, să apeleze la piața internă, inclusiv prin vânzarea de obligațiuni retail și în ciuda expunerii deja substanțiale a sectorului bancar intern față de guvern, de aproape 30% din activele sale. În contextul unor cerințe de finanțare mai mari, anticipăm că cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta în medie 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028”.