31 de judecători din Timiș, Arad și Caraș-Severin au notificat Curtea de Apel Timișoara că vor să se pensioneze în acest an -

43 de judecători de la instanțe de pe raza Curții de Apel Timișoara (CAT) îndeplinesc condițiile de pensionare, iar în contextul modificărilor legislative anunțate de Guvern privind creșterea vârstei de pensionare a magistraților, 31 de judecători au notificat deja intenția de a se pensiona până la sfârșitul acestui an.
Cei 43 de judecători care îndeplinesc condițiile legale de pensionare provin de la Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Arad, Tribunalul Timiș și Tribunalul Caraș-Severin. Până la sfârșitul anului, alți 10 judecători vor îndeplini condițiile, a declarat luni, pentru AGERPRES, judecător Nadejda Oprescu, coordonator Birou Relații Publice al CAT.
Întrucât schemele de personal nu sunt ocupate complet la nicio instanță, aceste pensionări ar urma să crească și mai mult presiunea pe resursele existente, în condițiile în care o nouă generație care să vină din urmă are nevoie de mult timp pentru formare, accederea în Tribunal necesitând o vechime de șapte ani, iar pentru Curtea de Apel, de 10 ani.
‘Menționăm că schemele de personal nu sunt ocupate complet la nicio instanță din circumscripția Curții de Apel, ceea ce accentuează presiunea asupra resurselor existente. Situația cea mai gravă se regăsește la Tribunalul Caraș-Severin, unde raportul dintre numărul magistraților aflați în pragul pensionării și schema de personal este deosebit de ridicat. În perioada de stabilitate legislativă 2010-2016, media anuală a cererilor de pensionare era de trei pe an. Din 2017, numărul acestora a crescut constant, atingând un maxim de 38 în 2022, pe fondul dezbaterilor privind modificările legislative. Această tendință reflectă impactul negativ al instabilității legislative și efectul descurajator resimțit de magistrații în activitate. Vârsta medie de pensionare – exemplu Tribunalul Arad – a fost în anul 2010 de 60 ani; în 2016 de 62 ani; în 2021 de aproximativ 55 ani, iar în 2022 și ulterior, de aproximativ 53,5 ani. Tendința de scădere a vârstei medii de pensionare reflectă impactul negativ al incertitudinii legislative asupra deciziilor magistraților. În contextul anunțării proiectului, 31 de magistrați și-au notificat intenția de pensionare, evidențiind efectele adverse ale lipsei unei perspective clare asupra stabilității legislative’, a detaliat Nadejda Oprescu.
În paralel cu pensionările, instanțele se confruntă cu o creștere accentuată a volumului de dosare. Cea mai dificilă situație se înregistrează la Judecătoria Reșița (1.781,3 dosare/judecător), Judecătoria Deta (2.124,5 dosare/judecător), Judecătoria Sânnicolau Mare (2.131 dosare/judecător) și Judecătoria Timișoara (1.512 dosare/judecător).
Suprapunerea acestei situații peste lipsa de personal face ca volumul de muncă al fiecărui magistrat să fie foarte ridicat, crescând probabilitatea întârzierilor în soluționarea dosarelor și, implicit, afectând accesul cetățeanului la justiție, potrivit reprezentantei CAT.
Nadejda Oprescu subliniază că ridicarea vârstei de pensionare în acest sector profesional, la 65 de ani, nu reprezintă o măsură sustenabilă. ‘Propunerea de ridicare a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani nu reprezintă o măsură sustenabilă în contextul actual. Pe lângă obiectivul teoretic de uniformizare cu alte categorii profesionale, realitățile sistemului judiciar arată că, fără o analiză tehnică a condițiilor de muncă, creșterea vârstei de pensionare ar putea agrava deficitul de personal, genera pensionări anticipate; ocuparea posturilor vacante va fi dificilă, întrucât promovarea la Tribunal necesită o vechime de șapte ani, la Curtea de Apel 10 ani, iar concursurile pentru magistrați cu vechime sunt în prezent blocate. În plus, cei admiși prin concurs la Institutul Național al Magistraturii (INM) urmează o perioadă lungă de pregătire, ceea ce întârzie suplinirea posturilor vacante. Măsura ar diminua atractivitatea profesiei, dat fiind nivelul ridicat al responsabilităților, condițiile de muncă și regimul strict de incompatibilități și interdicții, necompensate corespunzător prin remunerare sau prin regimul de pensionare; menținerea magistraților în funcție până la o vârstă avansată poate afecta atât performanța individuală, cât și percepția publică asupra justiției. Aceste efecte pot afecta grav capacitatea instanțelor de a funcționa eficient’, explică judecător Nadejda Oprescu.