Abuzul și exploatarea sexuală a copiilor, la un nivel critic: de peste două ori mai multe sesizări decât în 2024 -

Linia de raportare Esc_ABUZ a Organizației Salvați Copiii a primit de la începutul anului un număr record de sesizări de materiale online care înfățișează abuz și exploatare sexuală a copiilor, peste 43 de mii de rapoarte, o creștere alarmantă față de 2024 (19.369 de rapoarte). Aceste rapoarte care au fost procesate de specialiștii Salvați Copiii conțineau peste 85.000 de materiale abuzive distincte (imagini și secvențe video) stocate pe servere din România și aflate pe 78.790 de link-uri individuale care au fost închise în această perioadă de către autorități (conținutul a fost șters sau nu mai poate fi accesat). În 2024, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a înregistrat 20.216 cazuri de abuz, neglijare și exploatare a minorilor, dintre care 1.931 au fost cazuri de abuz sexual și exploatare sexuală a copiilor, doar pentru 847 de cazuri fiind inițiată urmărirea penală a agresorului. Aceste cifre alarmante reprezintă însă doar vârful iceberg-ului, multe situații rămânând neraportate din cauza stigmatului, a fricii sau a toleranței societății românești față de acest fenomen. Cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, Salvați Copiii atrage atenția asupra amplorii pe care o au, atât la nivel național, cât și internațional, cazurile de abuz sexual. Situația este una critică, cu zeci de mii de copii afectați anual și forme tot mai insidioase de agresiune, propagate în mediul online inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale.

La nivel global, experții Consiliului Europei au estimat că 1 copil din 5 trece prin cel puțin o experiență de violență sexuală până la vârsta de 18 ani.[4] 62% din totalul materialelor cunoscute de abuz sexual asupra copiilor (CSAM) la nivel global sunt localizate pe servere europene, transformând continentul nostru într-un hub involuntar pentru stocarea și distribuirea acestui conținut ilegal. În 2024, s-au înregistrat global peste 20,5 milioane de raportări de suspiciuni de abuz sexual online asupra copiilor și 29,2 milioane de incidente de exploatare sexuală, care au implicat aproximativ 63 de milioane de imagini și videoclipuri. Aceste cifre colosale ilustrează amploarea crizei cu care ne confruntăm.

Modelul Barnahus al organizației Salvați Copiii reprezintă unul din răspunsurile strategice la această criză fără precedent, oferind exact ceea ce au nevoie copiii traumatizați de abuzurile online: un spațiu sigur unde pot fi ascultați în acord cu drepturile lor, unde specialiști pregătiți înțeleg efectele abuzului și unde copiii nu sunt nevoiți să repovestească experiența traumatizantă de multiple ori.

Abuzul și exploatarea sexuală online a copiilor în România

Situația devine și mai gravă, în contextul în care Europol și rețelele de protecție a copiilor avertizează că volumul materialelor ilegale și cazurile de grooming online cresc constant de la an la an, iar victimele devin din ce în ce mai tinere. Pandemia COVID-19 a accelerat această tendință alarmantă, întrucât atât copiii, cât și agresorii au petrecut mai mult timp în mediul online.

În România, vulnerabilitățile socio-economice adâncite, de la rata ridicată a sărăciei la criza de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților, creează un teren propice pentru exploatarea vulnerabilității copiilor, în special în mediul online. Fenomenul exploatării sexuale online a amplificat urgența programelor destinate de protecție a copiilor și a unei legislații pe măsura provocărilor. Proliferarea rețelelor sociale, a aplicațiilor de chat și a jocurilor online i-a expus pe copii unor riscuri fără precedent. Agresorii profită de anonimatul internetului pentru a ademeni și șantaja victime minore, practicând racolarea copiilor în scopuri abuzive (grooming) și șantaj sexual al copiilor (extortion) într-un mod din ce în ce mai răspândit.

Studiile Salvați Copiii au arătat că aproape unul din trei copii din România (29%) a primit imagini sau mesaje cu caracter sexual online, iar unul din cinci (20%) a fost solicitat să trimită fotografii sau videoclipuri explicite cu el însuși.[5] Aceste situații nu reprezintă accidente, ci acțiuni deliberate ale agresorilor de a normaliza abuzul și de a izola copilul de suportul adulților. Odată create sau distribuite, materialele cu abuzuri pot ajunge în câteva secunde în toate colțurile lumii și sunt aproape imposibil de eliminat complet, fiecare vizualizare reprezentând o revictimizare a copilului implicat. În plus, a crescut exponențial ponderea imaginilor sau clipurilor video produse de copii sub constrângere ori din neștiință (materiale self-generated), apoi răspândite online.

Potrivit datelor colectate de linia Esc_ABUZ, 84% din materialele ilegale raportate în România de la începutul acestui an au fost create chiar de copii și distribuite ulterior fără consimțământul lor. Acest tip de abuz, comis în special în rețele sociale, este la fel de devastator precum abuzul sexual direct, lăsând traume profunde și un sentiment de insecuritate care poate persista toată viața.

Conform „Studiului privind incidența violenței asupra copiilor”[6], elaborat de Salvați Copiii, 4% dintre copiii din România au trecut prin cel puțin o formă de abuz sau exploatare sexuală, de la solicitarea de a se dezbrăca în fața cuiva (1,9%), la mângâieri pe zone intime împotriva voinței lor (1,4%) sau chiar la obligarea de a avea relații sexuale (0,9%).

Extrapolând aceste date la populația de copii din România, vorbim despre aproximativ 140.000 de copii care au fost victimele abuzului sau exploatării sexuale. Pentru adolescenți, cifrele devin și mai îngrijorătoare: aproape 3% declară că au fost forțați să întrețină relații sexuale, ceea ce ar însemna aproximativ 100.000 de adolescenți din România, victime ale violului. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) a înregistrat 20.216 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare a minorilor, dintre care 1.865 au fost cazuri de abuz sexual și alte 66 de exploatare sexuală a copiilor, pentru 847 de cazuri fiind inițiată urmărirea penală a agresorului. Comparând cele aproximativ 140.000 de victime estimate cu cele 1.865 de cazuri raportate oficial, constatăm că mai puțin de 1,4% din cazurile reale ajung în atenția autorităților.

Programul Barnahus pentru protecția copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale

În fața acestor realități dure, Salvați Copiii România acționează prin multiple intervenții care cuprind informare, consiliere psihologică și psihoterapie, protecția copiilor aflați în ipostaze judiciare, politici legislative și formarea specialiștilor.

Modelul Barnahus („Casa Copilului”)[7] al Organizației Salvați Copiii reprezintă unul din răspunsurile strategice la această criză fără precedent. Acest program este un model integrat, de origine islandeză, în care sub același acoperiș se reunesc serviciile de evaluare medicală și psihologică, audiere investigativă și protecție socială pentru copilul victimă. Scopul este evitarea retraumatizării și oferirea de servicii de consiliere și protecție. Copilul nu mai este plimbat între secția de poliție, procuratură și spital, ci este intervievat o singură dată, într-o cameră special amenajată, de o echipă de profesioniști care colaborează pentru a documenta cazul și a oferi asistență copilului. Primul centru pilot Barnahus din România, deschis în Sectorul 6 București în 2022 printr-un parteneriat al Salvați Copiii cu autoritățile locale, a demonstrat deja eficiența acestui model: de la inaugurare și până în prezent, aproximativ 200 de copii victime ale abuzului au beneficiat de servicii complexe de asistență. Extinderea rețelei Barnahus va însemna că niciun copil abuzat din România nu va mai trebui să îndure trauma suplimentară a procedurilor clasice și va avea acces la justiție și recuperare într-un mod demn și protector.

„Din perspectiva noastră, protejarea copiilor împotriva abuzului sexual în mediul online nu trebuie să fie privită doar ca o alegere morală, ci ca obligație legală. Vedem zilnic în activitatea noastră efectele devastatoare ale abuzului sexual asupra celor mici, fie că are loc în familie, în comunitate sau în lumea online. Fiecare copil abuzat al cărui strigăt rămâne neauzit reprezintă un eșec al societății noastre. Programele naționale, ca și legislația europeană și legile din România trebuie ajustate în mod continuu la provocările noilor tehnologii digitale, resursele pentru aplicarea acestora trebuie alocate, iar prevenția, de la educație în școli la implicarea marilor companii tech, trebuie tratată ca prioritate națională”, a subliniat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Organizația Salvați Copiii va derula în perioada 2026-2027 un program național care are ca obiectiv sprijinirea procesului de extindere a rețelei de centre Barnahus în țara noastră, în conformitate cu Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2023–2027. Această strategie prevede înființarea a nouă centre Barnahus la nivel național până la sfârșitul anului 2027, astfel încât fiecare copil victimă a unei agresiuni sexuale sau a unei violențe grave să poată beneficia de sprijin multidisciplinar într-un mediu prietenos, adaptat nevoilor lui.

De asemenea, ca parte a dezvoltării sistemului Barnahus, Salvați Copiii anunță organizarea unor cursuri specializate pentru polițiști cu privire la audierea copiilor victime, folosind protocolul de intervievare prietenos NICHD. Aceste cursuri sunt pregătite în colaborare cu Institutul Național al Magistraturii și Inspectoratul General al Poliției Române, cu sprijinul experților organizației, și vor asigura pregătirea anchetatorilor în tehnici de intervievare adaptate copiilor, evitând revictimizarea și obținând mărturii de încredere. Profesionalizarea intervenției polițienești și judiciare în cazurile de abuz este esențială pentru ca mecanismul Barnahus să funcționeze eficient și pentru ca fiecare copil victimă să fie tratat cu grijă și empatie pe drumul către justiție.